18 oct. Anodonția: Ce este? – Simptome, Cauze și Tratament

Anodonția este o patologie care constă în lipsa dezvoltării dentiției temporare și / sau permanente. Dinții nu se formează ca urmare a lipsei mugurelui dentar. Frecvent, anodonția este asociată și cu alte afecțiuni. Complicațiile acestei boli sunt multiple, afectând atât procesul de masticație și vorbire, cât și aspectul estetic și viața socială a pacientului. 

Ce este Anodonția?

Anodonția este o afecțiune genetică care se manifestă prin lipsa dezvoltării dentiției. Este o boală cu transmitere recesivă. Așadar, pentru ca un copil să dezvolte această afecțiune este necesar ca ambii părinți să poarte genele specifice și să fie moștenite de acesta. 

Genele implicate nu sunt pe deplin cunoscute. Cu toate acestea, s-a remarcat că anodonția se asociază frecvent cu displazia ectodermală. Displazia ectodermală este o afecțiune care se caracterizează printr-o dezvoltare deficitară a:

• unghiilor;
• părului;
• pielii;
• dinților;
• glandelor sebacee;
• glandelor sudoripare.

Rar, există și cazuri de anodonție care se dezvoltă în lipsa displaziei ectodermale. În aceste situații, pentru apariția manifestărilor specifice sunt responsabile alte mutații genice.. Cercetătorii studiază mecanismele genetice implicate în ambele tipuri de afecțiuni. 

Semne și Simptome ale Anodonției

Primele semne ale anodonției apar încă din copilărie. Astfel, părinții pot observa la bebeluș că nu se dezvoltă dinții temporari, nici după vârsta de 1 an. Această problemă se continuă și mai departe în evoluția copilului. Așadar, nici dinții permanenți nu se dezvoltă. 

În cazul în care anodonția se asociază cu displazia ectodermală, pot fi evidențiate următoarele semne și simptome:

• zone cu alopecie (fără păr);
• căderea accentuată a părului;
• cheiloschizis (malformație ce constă în fisura mediană a buzei superioare); 
• cheilo-paloto-schizis (malformație caracterizată prin fisura buzei și a palatului);
• deficiențe de creștere a unghiilor.

Tipuri de Anodonție

Anodonția poate fi de mai multe tipuri, în funcție de manifestările acestei patologii. Este important de menționat că pentru a clasifica anodonția nu se iau în considerare și molarii (măselele) de minte. Aceștia pot să nu apară la unele persoane, așa că nu sunt relevante pentru stabilirea tipului de anodonție. Totodată, în cazul lipsei molarilor de minte, medicul stomatolog nu recomandă metode terpeutice pentru a corecta spațiul liber. 

Anodonția face parte din grupul ageneziilor dentare. Agenezia dentară semnifică lipsa congenitală a mugurilor dentari, ceea ce determină lipsa formării dinților. Agenezia este de mai multe tipuri și anume:

• anodonția completă (toți mugurii dentari lipsesc);
• anodonția parțială (unii muguri dentari lipsesc, dar alții sunt prezenți).

Anodonția Completă 

Anodonția completă constă în lipsa totală a mugurilor dentari. Astfel, dinții nu se vor forma, nici cei temporari, nici cei permanenți. Aceasta se dezvoltă încă din copilărie și persistă pe durata vieții. Este important a nu confunda cu situațiile în care dinții temporari întârzie să erupă, dar eventual se vor dezvolta. 

Anodonția Parțială

Hipodonția 

Hipodonția este o patologie în care lipsesc între 1-5 muguri dentari. Ceilalți muguri dentari se vor dezvolta normal, formând dinți. Cel mai des, sunt afectați următorii dinți:

• incisivii centrali inferiori;
• incisivii laterali superiori;
• premolarii secunzi.

Oligodonția 

Această patologie se caracterizează prin lipsa a peste 5 muguri dentari. În cadrul acestei patologii molarii de minte nu se iau în considerare când se calculează numărul mugurilor lipsă. Mugurii dentari pot lipsi atât de la nivelul maxilarului, cât și al mandibulei. Indiferent de zona afectată, dezvoltarea feței, masticația și vorbirea vor fi afectate.

Cauze Anodonție 

Cauza principală a apariției anodonției este cea genetică. Aceasta este o patologie frecvent autozomal recesivă, care se moștenește de la părinți, dacă ambii poartă gena. În această situație, riscul de a avea un copil cu anodonție este de 25%. În cazul în care copilul moștenește gena de la un singur părinte, acesta va fi purtător, dar nu va manifesta boala.

În funcție de genele implicate și de tipurile de anodonție, transmiterea genetică poate fi:

Autozomal dominantă – Dacă unul dintre părinte are gena specifică anodonției, iar copilul o moștenește, acesta va dezvolta afecțiunea.

X-linkată – Transmiterea se face prin moștenirea cromozomului X ce conține gena responsabilă pentru apariția anodonției. În cazul în care tatăl are această genă, iar copilul este fată, aceasta va moșteni gena specifică anodonției. În situația în care copilul este băiat, gena nu va fi moștenită de la tată. Dacă mama are această genă, riscul de a transmite gena la copil este prezent, indiferent de sexul copilului. 

Uneori, anodonția se manifestă ca urmare a unei mutații spontane care se formează în timpul perioadei embrionare. Astfel, un copil ai cărui părinți nu poartă genele responsabile de apariția anodonției, poate dezvolta această boală. 

De asemenea, ultimele studii au evidențiat și o asociere între anodonție și apariția unor gene responsabile pentru dezvoltarea cancerului colorectal. Ca urmare, studiile în ceea ce privește etiologia acestei afecțiuni sunt utile, pentru a releva informații ce pot orienta mai bine medicii în practica medicală. 

Anodonția este o afecțiune care afectează în proporții egale atât sexul feminin, cât și masculin. Incidența acesteia nu este pe deplin cunoscută. Însă, se cunoaște că hipodonția afectează aproximativ 5% din populație. Spre deosebire de aceasta, oligodonția este mult mai rară, afectând sub 0,5% din populație. 

Este important de menționat că anodonția este frecvent asociată și cu alte patologii, precum:

• displazia ectodermală;
• cheiloschizis;
• cheilo-palato-schizis;
• hipoplazia smalțului;
• erupție întârziată;
• ectopie de canin (sau de alți dinți);
• dimensiuni reduse ale rădăcinii dinților;
• modificări ale formei dinților;
• modificări ale dimensiunilor dinților.

În unele situații, anodonția apare în urma unui traumatism ce are loc la vârste fragede. Dacă mugurii dentari sunt afectați, tratamentul indicat este asemănător cu cel din anodonția de cauză genetică. Alte cauze ale anodonției sunt reprezentate de:

• extracția incorectă a dinților de lapte (în acest mod, mugurii dentari se pot distruge);
• consumul de alcool, droguri sau fumatul pe timpul sarcinii;
• alimentație dezechilibrată nutrițional a mamei pe durata sarcinii;
• anumite afecțiuni ale mamei dobândite în perioada sarcinii. 

Cum se diagnostichează anodonția?

Anodonția este diagnosticată de către medicul stomatolog. Primul indiciu care duce către această boală este lipsa dinților. Astfel, la o examinare atentă, medicul stomatolog poate observa:

• lipsa dentiției;
• lipsa anumitor dinți;
• dinți conici;
• modificări de formă ale incisivilor și / sau ale molarilor.

Este important de precizat în cadrul vizitei la medicul stomatolog istoricul medical al pacientului. Detalii, precum lipsa dinților de lapte pot orienta medicul către stabilirea unui diagnostic corect. 

Pentru a confirma diagnosticul sunt necesare investigații imagistice. Astfel, medicul stomatolog poate recomanda efectuarea:

• radiografiei;
• tomografiei computerizate. 

Prin intermediul acestor metode imagistice, pot fi vizualizați mugurii dentari, acele structuri din care se vor forma dinții. În cazul prezenței anodonției, mugurii dentari lipsesc. 

De asemenea, pot fi realizate și unele teste genetice. Acestea determină care sunt genele implicate în manifestarea simptomelor bolii. În acest mod, pot fi evidențiate până la 560 de mutații genice. 

Tratament pentru Anodonție

Tratamentul este recomandat de către medicul stomatolog în funcție de starea medicală a pacientului. Astfel, există două modalități de abordare a acestei patologii:

Tratamentul ortodontic – Este indicat în cazul în care sunt lipsă 1-2 dinți aflați unul lângă altul, iar spațiul creat de lipsa acestora poate fi redus prin purtarea unui aparat dentar. Această variantă de tratament este potrivită pentru cazurile de anodonție parțială. 

Tratamentul protetic – Acest tratament este indicat când sunt lipsă mai mulți dinți, iar spațiul liber nu poate fi refăcut prin rearanjarea dentiției. În această situație este necesară abordarea diferitelor tipuri de proteze, punți dentare, implanturi dentare. În funcție de particularitățile medicale ale pacientului, tratamentul protetic se poate asocia cu tratamentul ortodontic.

Protezele dentare

Protezele dentare pot fi de mai multe tipuri:

Fixă – Această proteză se fixează la nivelul cavității bucale, înlocuind cu succes dantura lipsă. Igienizarea acesteia se face prin spălarea acesteia de cel puțin două ori pe zi. 

Mobilă – Proteza mobilă pot fi scoasă din cavitatea bucală. Aceasta se curăță separat și necesită soluții de igienizare special create pentru materialele din care este confecționată. 

Parțială – O proteză parțială se potrivește unui pacient care are doar câțiva dinți lipsă. Aceasta poate fi realizată indiferent dacă zona afectată este la nivelul arcadei superioare sau inferioare.

Completă – Proteza completă asigură înlocuirea tuturor dinților din cavitate bucală. Aceasta permite realizarea vorbirii, masticației și asigură un aspect estetic plăcut. 

Puntea dentară

Puntea dentară este o lucrare ce are rolul de a înlocui dinții lipsă. Aceasta este un tip de proteză fixă care permite ocuparea spațiului liber lăsat de 3 sau mai mulți dinți. Pentru a fi stabilă, este necesar a se fixa la dinții sănătoși adiacenți. Aceștia sunt șlefuiți și devitalizați (nervul este extras) pentru a asigura suportul necesar punții dentare.

Această metodă terapeutică este folosită mai rar, deoarece necesită deteriorarea unor dinți sănătoși pentru a fi fixată. Chiar dacă este destul de rezistență, este posibil ca pe parcursul vieții, să fie necesare unele ajustări. Ca urmare, medicii recomandă înlocuirea punții dentare cu implantul dentar. Acesta prezintă beneficii superioare punții dentare.

În cazul lipsei mai multor dinți, medicul stomatolog poate recomanda și realizarea unei punți dentare care să aibă sprijin pe implanturi. Această opțiune asigură un aspect estetic plăcut și permite realizarea vorbirii și a masticației.

Implantul dentar

Implantul dentar este potrivit persoanelor care au unul sau mulți dinți lipsă. Avantajele acestuia constau în:

• rezistență mai crescută;
• permite mestecarea chiar și a alimentelor mai dure;
• împiedică degradarea osoasă;
• îmbunătățește vorbirea;
• confortul pacientului este mai crescut (comparativ cu purtarea unei proteze);
• asigură un aspect estetic plăcut.

În prezent, există și opțiunea de realizare a implanturilor dentare într-o perioadă mai scurtă de timp. Astfel, metoda implanturilor Fast&Fixed oferă următoarele beneficii:

• intervenția are o durată mai scurtă;
• sunt necesare mai puține vizite la medic;
• vindecarea se realizează mai rapid;
• masticația poate fi realizată în aceeași zi;
• rezistența implantului este crescută;
• pot fi înlocuiți toți dinții;
• stabilitate ridicată.

Pentru mai multe detalii despre Implanturile Fast&Fixed, întreabă medicii stomatologi de la Clinica Denta Plus. 

Ce poți face pentru copilul cu Anodonție?

Anodonția la copil necesită un tratament diferit față de cea la adult. Copilul se află în perioada de creștere, așa că indiferent de modalitatea de tratament aleasă, este important a nu interfera cu dezvoltarea acestuia.

 

De aceea, la copii cu anodonție este de preferat a alege protezele mobile. Pentru determinarea celei mai bune variante de tratament este important a alcătui o echipă de specialiști: medic stomatolog, medic ortodont, medic chirurg specializat în chirurgie oro-maxilo-facială.

 

Tratarea acestei patologii este esențial a se realiza cât mai eficient, astfel încât copilul să se bucure de o viață cât mai normală. Aceasta este necesară pentru a asigura o dezvoltare armonioasă și din punct de vedere psihologic. În cazul în care anodonția este lăsată netratată, copilul poate dezvolta următoarele:

• simptome depresive;
• tulburări de personalitate;
• fobie socială;
• excludere socială.

 

Pentru a te asigura de beneficiile serviciilor de calitate special destinate copiilor, apelează cu încredere la specialiștii Clinicii Denta Plus. Consultă aici lista cu servicii medicale dedicate celor mici.

Aparatul Dentar și Anodonția

Tratamentul ortodontic este potrivit persoanelor adulte sau copiilor care se confruntă cu dinții lipsă. Purtarea unui aparat dentar este indicată când spațiul lăsat liber de dinții lipsă poate fi compensat de dinții existenți. Recomandarea unui aparat ortodontic este făcută numai de către medicul ortodont, după realizarea unui consult amănunțit și a unor investigații imagistice. 

 

De asemenea, tipul aparatului dentar este ales împreună cu medicul ortodont. Aparatul dentar se alege în funcție de:

• starea danturii;
• rezultatul ce se dorește a se obține;
• complianța pacientului.

 

Avantajele purtării unui aparat dentar sunt următoarele:

• permite alinierea danturii;
• elimină spațiile libere corespunzătoare dinților lipsă;
• îmbunătățește aspectul fizic;
• ameliorează pronunția incorectă a anumitor sunete;
• reduce efortul masticator realizat de mușchi (în cazul malocluziei – mușcăturii strâmbe);
• asigură o masticație corectă.

 

Dacă dorești să afli mai multe detalii despre purtarea aparatului dentar și dacă este o metodă terapeutică potrivită pentru tine, consultă medicul ortodont. Acesta te va îndruma către varianta optimă de tratament. 

 

Anodonția este o patologie genetică ce se caracterizează prin lipsa mugurilor dentari. Aceasta este completă (lipsa totală a dentiției) sau parțială (lipsa unor dinți). Diagnosticul se stabilește de către medicul stomatolog. Pentru alegerea opțiunilor de tratament este esențial a apela la o echipă medicală formată din medic stomatolog, medic orotodont și medic chirurg oro-maxilo-facial. Aceștia pot recomanda, în funcție de nevoile medicale ale pacientului: purtarea protezei, a punților dentare, a aparatului ortodontic sau realizarea implanturilor dentare. Consultă medicul stomatolog încă de la primele semne și află ce opțiune terapeutică este potrivită pentru tine. 

 

Sursa foto: Unsplash

 

Bibliografie:

• www.verywellhealth.com, https://www.verywellhealth.com/what-is-anodontia-5214570, accesat la data 27.08.2022;
• rarediseases.org, https://rarediseases.org/rare-diseases/anodontia/, accesat la data 27.08.2022;
• orthodont.ge, https://orthodont.ge/en/service/detail/59, accesat la data 27.08.2022;
• dentally.in, https://dentally.in/anodontia-dental-causes-diagnosis-and-treatment/, accesat la data 27.08.2022;
• www.healthline.com, https://www.healthline.com/health/anodontia#treatment, accesat la data 27.08.2022;
• www.orpha.net, https://www.orpha.net/consor/cgi-bin/OC_Exp.php?Expert=99798&lng=EN, accesat la data 27.08.2022.