14 sept. Denumirea dintilor: Harta, numerotare & explicatii pentru fiecare tip de dinte

Foto: https://dentalimplants-usa.com/wp-content/uploads/2015/07/diagram-of-tooth-numbering-system.jpg

Dinții sunt structuri esențiale, deoarece ne ajută să mestecăm, să înghițim și să vorbim clar, cu o pronunție corectă.

Deși au o construcție solidă, nu trebuie să ne bazăm pe faptul că vor fi sănătoși toată viață. Pentru o bună sănătate orală este indicat să menținem dinții în formă bună, prin folosirea aței dentare, periajul de două ori pe zi și apelarea la tratamente precum curățarea profesională a dinților – detartraj, periaj, airflow – la fiecare șase luni.

Din punct de vedere medical, trebuie precizat că dinții se schimbă pe măsură ce înaintăm în vârstă. Mai exact, copiii au un set de 20 de dinți primari sau de lapte, care până la vârsta de 12-13 ani vor fi înlocuiți cu dinții permanenți. În total, dentiția definitivă conține 32 de dinți.

 

Denumirea dinților

Fiecare dinte are funcții specifice. Spre exemplu, dinții care se regăsesc pe partea din față a maxilarului – incisivii, caninii și premolarii – sunt ideali pentru a prinde și a mărunți alimentele. Dinții din spate sau molarii sunt folosiți pentru a măcina alimentele într-o consistență potrivită pentru înghițire.

Există diverse avantaje în a cunoaște numele și funcțiile dinților. Odată ce ai o înțelegere generală, acest lucru te poate ajuta să identifici mai ușor zona sau dintele care provoacă durere.

 

Incisivi

Pot fi observați cu ușurință atunci când zâmbești, sunt situați în partea din față a gurii, în număr de opt și sunt distribuiți în mod egal – patru în maxilarul superior și patru în mandibulă. În ceea ce privește aspectul, incisivii au formă plată, cu margini ascuțite care te ajută să muști atunci când mânânci, așa cum se întâmplă, spre exemplu, atunci când mușcăm dintr-un măr.

Pe durata ciclului de viață, incisivii sunt printre primii dinți care își fac apariția la copii și tot primii care cad.

Canini

Lângă incisivi se găsesc caninii. Și aceștia sunt ușor de recunoscut datorită formei lor ascuțite. Ca urmare a modului în care sunt poziționați, la colțurile arcadelor dentare, între incisivi și premolari, acești dinți au rol dublu, ajută atât la prinderea, cât și la ruperea în bucăți a alimentelor, astfel încât să putem mesteca și înghiți în siguranță.

Caninii primari apar între vârsta de 16 – 20 de luni de la naștere, cu mențiunea că cei superiori apar înaintea celor inferiori. În cazul dinților permanenți ordinea este inversată. Caninii inferiori apar la vârsta de 9 ani, în timp ce caninii superiori erup în jurul vârstei de 11 – 12 ani.

Premolari

Premolarii, cunoscuți și sub denumirea de bicuspide, sunt dinții situați între molarii din spatele gurii și dinții canini. Ei prezintă caracteristici asemănătoare, atât cu cele ale molarilor, cât și ale caninilor, astfel încât au rol important în mestecarea alimentelor. În ceea ce privește forma, sunt mai mari și mai puternici decât caninii, și prezintă anumite creste care ajuta la sfărâmarea și mărunțirea alimentelor.

Avem, de obicei, opt premolari în total – doi în fiecare dintre cele patru cadrane dentare ale gurii. Deși vârsta exactă la care aceștia apar variază, primul premolar erupe de obicei în jurul vârstei de nouă ani. Al doilea premolar apare un an mai târziu, în jurul vârstei de 10 ani.

Molari

Molarii au o dimensiune mai mare decât toți dinții din gură, lucru care ajută în timpul procesului de masticație, deoarce ei pot susține o cantitate mare de forță prin faptul că sunt ancorați de osul maxilarului cu două până la patru rădăcini.

Primii molari apar în jurul vârstei de șase ani, urmând ca cei permanenți să erupă la 12 ani.

De menționat este și faptul că molarii includ patru măsele de minte, care sunt ultimul set de dinți care apar. De cele mai multe ori, extracția molarilor de minte este recomandată atunci când restul dinților sunt afectați. Acest lucru se întâmplă în situația în care nu există suficient spațiu, existând riscul ca molarii de minte să modifice alinierea dinților sau să determine inflamații localizate, infecții, carii dentare și afecțiuni gingivale.

 

Diferența dintre dinții de pe mandibulă și dinții de pe maxilar

Alinierea corectă a dinților ajută la o mușcătură perfectă. Dinții superiori trebuie să se potrivească ușor peste dinții inferiori, iar molarii ar trebui să se potrivească în crestele molarului opus. Fiecare dinte are un rol și o funcție specifică. Spre exemplu, dinții de pe maxilar ne împiendică să ne mușcăm obrajii și buzele, în timp ce  dinții de pe mandibulă protejează limba.

În cazul în care dinții superiori și inferiori nu se aliniază atunci când închizi gura, suferi de ceea ce se numește malocluzie. Apare, de obicei, atunci când dinții sunt înghesuiți sau strâmbi.

 

Cați dinți are un om?

Atunci când suntem copii avem un set complet de 20 de dinți primari – 10 în maxilarul superior și 10 în maxilarul inferior – ascunși sub gingii.

Începând, de obicei, cu vârsta de șase ani, dinții primari vor începe să cadă, urmând să fie înlocuiți cu dinții permanenți sau adulți.

Este vorba despre un set de 32 de dinți, care va include opt incisivi, patru canini, opt premolari și 12 molari. Cu toate acestea, cel mai frecvent, adulții au 28 de dinți, deoarece își vor extrage molarii de minte, fie pentru că nu cresc drepți, fie pentru că modifică modul în care sunt aliniați ceilalți dinți din gură. Ca atare, o persoană va avea câte 14 dinți pe fiecare parte a maxilarului, superior și inferior.

 

Numerotarea dinților

Există mai multe sisteme de numerotare a dinților, dar cel mai folosit este cel bazat pe o combinație de două cifre, care ajută la identificarea dinților din cavitatea bucală. Astfel, în cazul dinților permanenți, prima cifră va indica cadranul în care este situat dintele.

• 1 – Maxilarul superior drept;
• 2 – Maxilarul superior stâng;
• 3 – Mandibulă stângă;
• 4 – Mandibulă dreapta.

După ce am identificat care este seminificația primei cifre, trecem la cea de-a doua care este dată de poziția exactă a dintelui în cadranul respectiv. Dinții sunt numerotați de la 1 la 8 în fiecare cadran, cu precizarea că cifra 1 indică incisivul central, iar 8 molarul de minte.

 

Dinți de lapte/Dinții la copii

Erupția dentară sau apariția dinților de lapte este un proces care se desfășoară, în etape diferite, în funcție de fiecare copil. De obicei, dentiția la bebeluși începe să apară între primele patru și șase luni de la naștere, iar setul de 20 de dinți de lapte este complet, de regulă, în jurul vârstei de doi până la trei ani.

Cu toate acestea, dezvoltarea dinților începe încă de când copilul este în uter. Prima etapă începe la aproximativ șase săptămâni de sarcină. După ce copilul se naște, următoarea etapă are loc când dintele sparge efectiv gingia.

Majoritatea copiilor pierd toți dinții de lapte până la împlinirea vârstei de 12 sau 13 ani.

 

Erupția dentară la bebeluș

În medie, primii dinți ai unui copil vor începe să apară în jurul vârstei de șase luni.

În ce ordine apar dinții de lapte?

• incisivii inferiori  – sunt de obicei primii care apar, la aproximativ 5 până la 7 luni;
• incisivii superiori –tind să apară la aproximativ 6 până la 8 luni;
• incisivii laterali superiori – apar la aproximativ 9 până la 11 luni;
• incisivii laterali inferiori – apar la aproximativ 10 până la 12 luni;
• premolarii – aceștia apar la aproximativ 12 până la 16 luni;
• caninii – aceștia apar la aproximativ 16 până la 20 de luni;
• molarii – aceștia apar la aproximativ 20 până la 30 de luni.

Este important de reținut că perioada de timp și ordinea de erupție dentară la copii sunt estimative și depind de dezvoltarea fiecărui copil.

Dentiția durează aproximativ opt zile, perioadă care include patru zile înainte și trei zile după ce dintele trece prin gingie. Deși fiecare bebeluș poate reacționa diferit atunci când încep să apară primii dinți, cel mai adesea el va experimenta o stare accentuată de iritabilitate.

Sfaturi pentru a preveni disconfortul cauzat de creșterea dinților la copii:

• Masaj – masează ușor gingia cu degetele curate sau cu o cârpă moale și umedă.
• Aplică ceva rece – O lingură rece (nu înghețată) poate calma gingiile copilului.
• Oferă bebelușului ceva de mușcat, precum o jucărie special concepută pentru sugari.
• Medicamente pentru ameliorarea durerii – paracetamolul funcționează bine pentru copii. Ibuprofenul poate ajuta, de asemenea, dar nu este la fel de bine tolerat de copii.
• Usucă saliva – pielea din jurul gurii bebelușilor, în special zona bărbiei, poate deveni iritată. Șterge ușor saliva cu o cârpă moale pe tot parcursul zilei.

 

De obicei, creșterea dinților poate fi gestionată cu succes de părinți. Cu toate acestea, apariția dinților de lapte crează o stare de disconfort continuă în cazul bebelușilor.

Este recomandat un consult stomatologic în cazul în care bebelușul prezintă un comportament agitat sau dacă creșterea dinților pare să interfereze cu obiceiurile alimentare.

 

Structura dintelui

• Smalț: partea exterioară cea mai dură a dintelui. Smalțul este format în mare parte din fosfat de calciu, un mineral dur ca piatra.
• Dentina: Un strat subiacent smalțului. Este un țesut dur care conține tuburi microscopice. Când smalțul este deteriorat, alimentele și băuturile reci sau fierbinți pot provoca sensibilitate sau durere.
• Pulpa: Structura interioară mai moale a dinților. Vasele de sânge și nervii trec prin pulpa dinților.
• Cement dentar: Un strat de țesut conjunctiv care leagă ferm rădăcinile dinților de gingii și de osul maxilarului.
• Ligamentul parodontal: țesut care ajută la ținerea strânsă a dinților de maxilar.

 

Dantura umană – Bune practici de igienă

Pentru a avea grijă de dinți și a preveni apariția cariilor sau a altor complicații se recomandă:

• Folosirea pastei de dinți cu fluor;
• Periajul dinților de două ori pe zi, dar nu într-un mod agresiv sau dur;
• Folosirea aței dentare;
• Control stomatologic la fiecare 6 luni;
• Renunțarea la fumat;
• Înlocuirea periuței de dinți la fiecare trei până la patru luni;
• Folosirea apei de gură;
• Evitarea alimentelor cu mult zahăr.

De asemenea, o altă procedură care îmbunătățește semnificativ aspectul dinților este detartrajul dentar. Față de periajul obișnuit pe care îl facem în fiecare zi acasă, detartrajul poate îndepătra tatrul, dar și placa bacteriană. Odată cu evoluția noilor tehnologii, detartrajul poate fi realizat și cu ajutorul unor instrumente activate sonic sau ultrasonic și poartă denumirea de detartraj cu ultrasunete.

Așadar, cei 32 de dinți pe care îi are un adult îndeplinesc mai multe funcții, precum mestecarea alimentelor, vorbitul clar, dar pot influența și fizionomia. Un zâmbet larg nu doar că îmbunătățește aspectul fizic și ne ajutăm să căpătăm mai multă încredere, însă ne poate influența și viața socială.

 

Referințe bibliografice:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/wisdom-teeth/symptoms-causes/syc-20373808#:~:text=Impacted%20wisdom%20teeth%20are%20third,top%2C%20two%20on%20the%20bottom.
2. https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/teeth-development-in-children#permanent-teeth
3. https://www.psomsweb.org/public-resources/wisdom-teeth/
4. https://www.colgate.com/en-us/oral-health/mouth-and-teeth-anatomy/the-truth-about-premolars
5. https://medlineplus.gov/ency/article/001058.htm#:~:text=The%20upper%20teeth%20keep%20you,the%20jaw%20and%20tooth%20size.
6. https://www.hovedentalclinic.co.uk/blog/how-many-teeth-do-adults-have-information-and-advice-from-hove-dental-clinic/#:~:text=How%20many%20adult%20teeth%20do,this%20is%20an%20uncommon%20occurrence.
7. https://www.nhs.uk/conditions/baby/babys-development/teething/baby-teething-symptoms/