Gingivita: cauze, simptome si tratament. Modalitati de preventie

Ce este gingivita si cum arată

Gingivita este o boala a gingiei care se prezintă sub forma inflamației superficiale a acesteia; este un rezultat direct al bacteriilor prezente în cavitatea bucală și reprezintă primul stadiu al parodontozăei. Stadiul următor al gingivitei este parodontita – ireversibilă, din pacate. Dacă nu este tratată corespunzător și la timp aceasta poate duce la pierderea dinților. 

De ce apare gingivita? Cauze 

Gingivita are mai multe cauze, dar cea mai des întâlnită este igiena orală precară care încurajează acumularea plăcii dentare în exces și duce la inflamarea gingiilor. Placa dentară are în componență bacterii care se așază pe suprafața dinților atunci când zahărul și resturi alimentare se intersectează cu bacteriile care sunt de obicei în cavitatea orală. 

În situația în care placa dentară se depozitează pe dinți și nu este îndepărtată cât mai repede, începe să se solidifice. Placa dentară este bine să fie eliminată în fiecare zi prin intermediul periajului, altfel se va transforma în tartru. Mai departe, tartrul va acumula bacterii și va irita gingiile provocând sângerări ale gingiei și disconfort. De asemenea, gingia poate deveni închisă la culoare. Cu cât tartrul ramane mai mult timp pe suprafața dinților, cu atât va jena și irita mai mult gingiile, care, în timp, vor începe să se inflameze. De asemenea, gingiile se înroșesc și pot începe să sângereze atât la periaj, cât și la mușcăturile din alimente mai tari cum ar fi merele. Gingivita care nu este tratată la timp poate duce la apariția cariilor, a parodontozei sau chiar la pierderea dinților.  Tartrul este de obicei îndepărtat prin intermediul procedurii de detartraj în cadrul unei clinici stomatologice. 

Factori de risc

Gingivita poate apărea dacă nu respectăm regulile de igienă dentară, dar există și alți factori determinanti cum ar fi:

  • Dietă săracă în vitamina C; 
  • Fumatul sau mestecarea tutunului; 
  • Vârsta înaintată; 
  • Schimbări hormonale; 
  • Factori ereditari;
  • Intervenții stomatologice care complică mult curățarea profundă a dinților;
  • Anumite medicamente;
  • Boli care slăbesc sistemul imunitar cum ar fi leucemie sau HIV;

  Complicatii ale gingivitei

Cea mai cunoscută complicație a gingivitei este boala parodontală care înseamnă afecțiuni ale gingiilor si ale osului din jurul dinților. Cauzele parodontozei sunt depozitele de placă bacteriană și depozitele calcificate de tartru. Medicul dentist este cel care poate confirma prezența sau lipsa problemelor parodontale. Primul semn al problemelor parodontale îl reprezintă sângerarea gingivală, element care ar trebui să aducă pacientul la cabinetul stomatologic. Alte semne ale acestei afecțiuni sunt inflamațiile și retracțiile gingivale. 

O altă complicație ar fi gingivita acută ulcero-necrotică. Aceasta se mai numește gingivită acută necrotizantă sau necrotico-ulcerativă și este de fapt o subclasificare a bolii periodontale, adică o infecție a țesutului gingival. La prima vedere pacientul va observa o infecție acută a gingiilor, fără să fie implicate alte țesuturi ale parodonțiului. 

Simptomele gingivitei

Gingivita prezintă mai multe simptome care ar fi bine să pună pacientul pe gânduri și să îl aducă la cabinetul stomatologic. Adâncirea crevașei gingivale între gingie și dinte, adică retracția gingivală este primul semnal de alarma.

De asemenea, dacă gingia este roșie, inflamată și sângerează ușor la orice atingere, fie din cauza periajului sau a mușcatului alimentelor dure precum ar fi merele, e posibil să aveti un debut de gingivită. Gingiile inflamate vin, de cele mai multe ori, și cu o respirație urât mirositoare.

Cum aflu daca am gingivita? Diagnostic 

Gingivita se poate diagnostica foarte ușor printr-o consultație la medicul dentist. Acesta va examina starea gingiilor și se va putea pronunța. 

Tipuri de gingivita

Există mai multe tipuri de gingivită despre care vom vorbi în rândurile următoare. Gingivita poate fi:

  • Gingivită cronică – indusa de existența plăcii dentare și omniprezentă mai ales pentru că limita de demarcație între gingia normală și gingivită este destul de dificil de stabilit. 
  • Gingivită diabetică – aceasta apare ca o complicație a afecțiunii diabetice. Nu este foarte cunoscută ca o complicație a diabetului zaharat.
  • Gingivită gravidică – femeile gravide se confruntă de multe ori cu astfel de afecțiuni, dar poate evolua fără complicații. După momentul nașterii, gingivita se reduce sau dispare. 
  • Gingivită medicamentoasă – acest tip de gingivită apare de obicei la femeile care utilizează anticoncepționale.

Gingivita cronica 

De regulă se manifestă la 1-3 săptămâni de la momentul acumulării de placă dentară și poate să persiste ani întregi fără să progreseze. În acest caz, limita gingivală este posibil să se deplaseze în direcția rădăcinii, fiind o consecință directă a acumulării plăcii, urmată apoi de formarea pungilor gingivale. 

Gingivita diabetica

Această complicație va afecta mai puțin sănătatea pacientului și astfel de cele mai multe ori este ignorată. Studiile susțin că unul din trei diabetici suferă de parodontoză într-un anumit moment al evoluției diabetului zaharat. Dacă pacientul nu își controlează boala, afecțiunea parodontală poate să se agraveze rapid atât la adulți, cât și la copii. 

Glicemia mai mare decât valoarea normală aduce cu sine o cantitate mai mare de glucoză în salivă, ceea ce favorizează apariția bacteriilor în cavitatea bucală și în timp va crește riscul de pierdere a dinților și apariția problemelor gingivale. Există mai multe forme de afectare gingivală diabetică, iar acestea sunt:

  • Gingivita – forma cea mai ușoară;
  • Parodontoza ușoară – următorul stadiu al unei gingivite netratate;
  • Parodontoza severă – cel mai grav stadiu al gingivitei diabetice.

Gingivita gravidica (în timpul sarcinii)

Studiile au relevat că această afecțiune afectează aproximativ 50% dintre viitoarele mame care se plâng de dureri în timpul procesului de masticație. Gingiile nu mai au culoarea rozalie normală devenind roșii, inflamate și în mod automat mai moi. Medicul dentist le poate atinge pentru a aprecia gradul de sensibilitate crescut și consistența modificată. 

Primul simptom al acestei afecțiuni este prezența petelor roșii de sânge după fiecare periaj datorită transformărilor hormonale prin care trece organismul feminin. Secreția mărită de hormoni estrogeni va crește aportul de sânge în fiecare țesut al organismului, mai ales în cavitatea bucală. 

De asemenea, modificările de tip hormonal vor favoriza apariția unor specii bacteriene în cavitatea bucală și vor întreține gingivita. Femeia gravidă va experimenta eritem și tumefierea gingiilor, periajul devenind superficial pentru a evita durerile. Acest fapt este un cerc vicios care încurajează dezvoltarea tartrului și apariția gingivitei. 

Gingivita medicamentoasa 

Cauzată de tratamentele la care poate fi expus un pacient. Dacă simptomele nu remit după o serie de zile de igienă orală corectă, este bine ca pacientul să meargă la o consultație de specialitate pentru a modifica tratamentul care o cauzeaza.

Tratament gingivita

Răspunsul la întrebarea “cum se tratează gingivita” include curățarea dentară care se extinde subgingival, alături de un program riguros de igienă bucală acasă. Cele mai avansate cazuri au, de obicei, nevoie de chirurgie și tratament cu antibiotice. Acest tratament implică două etape, una nechirurgicală și alta chirurgicală. 

Etapa nechirurgicală începe cu o evaluare parodontală care include următoarele elemente: istoric, factori de risc, parodontometrie, radiografii, rezolvarea problemelor odontale cum ar fi cariile, plombele debordante, lucrările protetice prost adaptate, etc. 

Tratamentul propriu-zis înseamnă detartraj dentar, air flow și periaj dentar pentru a reduce numărul bacteriilor prezente în cavitatea bucală și, în special, pentru a elimina tartrul. Tartrul este cel mai important factor care influențează apariția gingivitei. Apoi se începe chiuretajul subgingival, numit și netezire radiculară într-un câmp închis. 

Acest procedeu implică introducerea între dinte și gingie a unor instrumente fine pentru a elimina infecția și tartrul din zonele afectate. La final zona este spălată folosind soluții antiseptice, iar la nivelul gingiilor se pot aplica substanțe medicamentoase.

Etapa chirurgicală implică de obicei una dintre următoarele intervenții: 

  • Operația cu lambou pentru a reduce “buzunarele”. Se fac incizii mici în gingie pentru a ridica o porțiune a țesutului gingival, iar rădăcinile dintelui vor fi expuse pentru a fi curățate mai bine. 
  • Grefa de țesut moale. Boala parodontală face ca țesutul gingival să se piardă, gingia retrăgându-se. Atunci când gingia s-a retras semnificativ, țesutul deteriorat va trebui înlocuit. De aceea, se va lua o grefă de țesut din cerul gurii sau din altă sursă și se va atașa în locul unde este nevoie. 
  • Grefa de os. În stadiul avansat al parodontozei osul este distrus în jurul rădăcinii dintelui și singura soluție este grefa de os. Aceasta poate fi compusă din mici fragmente de os de la propria persoană sau un os sintetic. Grefa de os va ajuta la fixarea dinților în cavitatea bucală astfel prevenind pierderea lor. Mai mult, ajută la regenerarea osului natural. 
  • Regenerarea asistată a țesutului. Osul distrus din cauza paradontozei poate fi regenerat prin inserarea unei bucăți de material biocompatibil între dintre și osul existent. Acest material are capacitatea de a preveni intrarea de țesut nedorit în acea zonă afectată. A se vedea în poze cum arată osul distrus de parodontoză.   

In cat timp se vindeca gingivita

Durata de timp în care se poate vindeca gingivita a scăzut în prezent datorită utilizării unor tehnici inovative precum cele asistate laser. Procedurile de tratament în sine sunt simple și foarte ușor de suportat pentru pacienți. În general, tratamentul constă în ședința de diagnostic, apoi terapie de curățare parodontală și apoi terapie laser. 

Ideal este ca întreaga cavitate orală să fie tratată în fix aceeași ședință. Dacă nu se va face astfel, bacteriile din acele zone necurățate pot să populeze zonele proaspăt curățate și astfel se anulează efectul tratamentului. În cazul în care ședința de tratament este împărțită în două, cele două programări ale pacientului este bine să fie cât mai apropiate ca timp. De asemenea, pacientul este sfătuit să vină la ședințe de control pentru ca medicul să observe evoluția tratamentului efectuat. 

Specialiștii te sfătuiesc să înțelegi că relația ta ca pacient parodontopat cu medicul dentist să nu se întrerupă niciodată sub niciun pretext. Medicul dentist este bine să își trateze pacienții pentru a urmări corectitudinea efectuării igienei orale, apariția unor noi factori ce pot aduce boala parodontală, realizarea recurentă a terapiei ghidate sau chiar reactivarea unor focare de boală parodontală. 

Cum putem preveni gingivita

Pentru a preveni gingivita pacienții ar trebui să urmeze următoarele sfaturi:

  • Perierea corectă a dinților și a gingiilor: este recomandat să se folosească periuța de dinți de minimum două ori pe zi, ideal ar fi după fiecare masă luată. Se va folosi o periuță de dinți moale care se va schimba la fiecare 3-4 luni. 
  • Folosirea unei periuțe de dinți electrică: periuțele manuale pot fi eficiente, dar studiile au relevat faptul că periuța de dinți electrică aduce beneficii sănătății bucale. Datorită rotirii capului, periuța electrică oferă acces în cele mai greu accesibile zone. Dacă folosești o periuță electrică este bine să schimbi capetele de periaj între două spălări pentru a le da timp să se usuce complet și a micșora riscul dezvoltării bacteriilor. 
  • Utilizarea zilnică a aței dentare: periuța de dinți nu poate curăța toate zonele cavității bucale, de aceea, ața dentară ar putea aduce avantaje. Dacă se va folosi în fiecare zi dinții vor fi mai curați. Totuși dacă nu îți place să utilizezi ața dentară, poți folosi în schimb dușul bucal, deși este mai scump. Acesta poate oferi o curățare mult mai bună fără să rănească gingiile. Este bine să te asiguri că folosești destulă apă pentru fiecare curățare. 

Mituri despre gingivita

  • Gingivita nu este des întâlnită: din contră, mai mult de 50% dintre adulții de peste 30 ani au această boală în diferite stadii de dezvoltare. 
  • Nu am carii, deci nu pot avea boala parodontală: lipsa cariilor nu înseamnă și absența bolii parodontale. Această afecțiune poate apărea și evolua fără durere de gingie, dar mai ales fără simptome evidente. 
  • Dacă am parodontoză îmi voi pierde dinții: nu toți pacienții care suferă de parodontoză își vor pierde dinții în mod garantat. Dacă pacienții periază dinții corect, folosesc mijloace suplimentare de igienă, dar și prin mersul la cabinetul stomatologic în mod regulat, medicul poate stopa evoluția parodontozei.
  • Sângerarea gingiilor în timpul sarcinii este complet normală: gingivita de sarcină este o afecțiune care afectează aproximativ jumătate dintre femeile gravide. Acest context poate fi prevenit prin acordarea unei atenții suplimentare igienei orale cu scopul eliminării plăcii bacteriene. 
  • Respirația urât mirositoare este un indicator clar al afecțiunii gingivale: respirația urât mirositoare sau a unui gust ciudat, neplăcut în cavitatea bucală poate fi un indicator al afecțiunilor gingivale, la fel ca al altor probleme de sănătate care nu au legătură cu dantura.
  • Am diabet deci voi avea parodontoză? Pacienții cu diabet nu vor experimenta neapărat parodontoză deși au un risc mai mare de dezvoltare a unor probleme dentare. De aceea, ei trebuie să acorde mult mai multă atenție igienei orale pentru a preveni apariția acestei boli. 

No Comments

Post A Comment