07 iul. Halitoza (Halena): Ce este, cum se trateaza si care sunt cauzele acesteia

 

Fiecare dintre noi ne lovim de respirația neplăcută atunci când consumăm unele alimente sau băuturi. Cu toate acestea, când respirația neplăcută devine inconfortabilă, jenantă și ne împiedică să ne simțim bine alături de ceilalți, fiind persistentă, este cazul să o luăm în serios; sănătatea cavității bucale este direct corelată cu sănătatea noastră generală, iar acum este cel mai bun moment pentru a-ți păsa de cum se simte corpul tău. 

 

 

 

Ce inseamna halitoza?

 

Aproximativ 40% dintre adulți au halitoză și nu știu – halitoza sau halena se referă la respiratie urat mirositoare care persistă chiar și după ce ne spălăm pe dinți sau consumăm bomboane mentolate. Halena are o istorie fascinantă – în Antichitate, cuplurile puteau divorța dacă un membru era deranjat de respirația celuilalt. Chiar dacă pare un simptom minor, halitoza sau halena nu trebuie ignorată, pentru că poate ascunde afecțiuni serioase. Vei afla în cele ce urmează nu doar ce este halitoza, dar și cum sa scapi de halitoza și cum se trateaza halitoza, pentru că tratamentul nu constă, așa cum am crede, în mestecarea constantă a gumei de mestecat. Aceasta ascunde afecțiunea, însă nu o tratează. 

 

Care sunt simptomele halitozei (halenei)?

 

Halena sau halitoza este asociată cu următoarele simptome:

• coloritul albicios în partea dorsală a limbii;
• xerostomia – gura uscata;
• tartru;
• o consistență vâscoasă și groasă a salivei; 
• respirație neplăcută în permanență;
• prezența unui gust neplăcut în gură, acru sau chiar metalic.

 

 

Care sunt cauzele aparitiei respiratiei urat mirositoare (halitozei)?

 

Respirația urât mirositoare apare în viața fiecăruia dintre noi, atunci când consumăm ceapă sau usturoi, dar și dimineața. Dacă în aceste momente este firească, atunci când devine permanentă, halitoza poate avea la bază una dintre următoarele cauze:

• igienă orală deficitară
• afecțiuni parodontale;
• gura uscată (xerostomia);
• placa bacteriană;
• obturații incorecte;
• tartru;
• erupție dificilă sau incompletă;
• gingivita ulcerativă.

 

 

Exista cauze de natura medicala care pot declansa halitoza?

 

Deși principala cauză a halitozei este îngrijirea orală necorespunzătoare, aceasta poate fi declanșată și de o serie de cauze medicale:

• infecții: amigdalite, sinuzite;
• digestive: stenoze, reflux gastroesofagian;
• metabolice: diabet zahar dezechilibrat;
• insuficiență renală / hepatică;
• deficit de vitamine;
• tuberculoza;
• faringita;
• uremia;
• bronșita;
• sindromul de malabsorbție.

 

Diagnosticul halitozei

 

Atunci când mirosul neplăcut din gură este persistent, este necesar să te prezinți la stomatolog; soluțiile precum spray-urile mentolate și guma de mestecat înlătură pe moment mirosul, însă nu tratează cauza sa. Medicul stomatolog va folosi pentru diagnosticare o metodă organoleptice – va simți mirosul emanat de aerul expirat la o distanță de 10 centimetri. De asemenea, pot fi folosite metode care determină hidrogenul sulfurat din aer, dar și cromatografia gazoasă – compușii cu sulf din aerul expirat. 

 

Dacă ai avut halitoză în trecut și în continuare ți se pare că respirația miroase neplăcut, însă doar tu ești de această părere, vorbim despre pseudohalitoză – senzația de miros neplăcut care în realitate nu există. 

 

 

Cate tipuri de halitoza exista?

 

Indiferent de cauza sa, mirosul neplăcut al respirației ne face să ne simțim inconfortabil și trebuie tratat; pentru un tratament corespunzător, este necesar să cunoaștem tipurile de halitoza care există:

 

Halitoza intraorala

 

Halena intraorală se referă la mirosul neplăcut al respirației care este datorat unor cauze orale, adică la nivelul cavității bucale: fie că vorbim de gingivite, erupții dificile sau igienă orală precară, cauza halitozei intraorale se regăsește în cavitatea orală, iar tratamentul va fi unul corespunzător. În acest caz, halitoza este cel mai adesea însoțită și de xerostomie – gură uscată – sau limba albioasă. 

 

Halitoza extraorala

 

Halitoza extraorală se referă la respirația urât mirositoare, care își are cauza la nivel extraoral, deci sursa respirației nu este datorată afecțiunilor stomatologice. La rândul ei, halena extraorală este împărțită în două: 

• de origine sangvină – ciroza hepatică. 
• de origine non-sangvină – patologii nazale, paranazale, laringiene, pulmonare, ale tractului digestiv.

Sinuzitele, amigdalitele, abcesele pulmonare și deficitele de vitamine (A și C în mod deosebit) se numără și ele printre cauzele halenei extraorale. 

 

Halitoza psihogena sau halitofobia

 

Pseudohalitoza, halitoza psihogenă sau halitofosibia sunt cazurile în care pacientul a avut halitoză, a fost diagnosticat și tratat și, cu toate acestea, încă simte mirosul neplăcut al respirației, chiar dacă specialistul infirmă acest aspect. În cazul halitozei psihogene, vizita la stomatolog este însoțită de vizita la psiholog. 

 

Halitoza temporara sau ocazionala

 

Halena temporară, ocazională sau tranzitorie apare la fiecare dintre noi, fiind determinată de nutriție, stil de viață și momentul din zi. Usturoiul, ceapa și alte alimente, alcoolul și tutunul ne transformă respirația într-una neplăcută, aceasta fiind, totuși, tranzitorie. La fel se întâmplă și dimineața, când respirația este neplăcută datorită scăderii producerii de salivă din timpul somnului. 

 

Cum se trateaza halitoza?

 

80% dintre cazurile de halitoză au o cauza stomatologică; chiar dacă pare o afecțiune minoră, este important să nu lăsăm respirația neplăcută să ne afecteze viața și să ne prezentăm la stomatolog cât mai timpuriu pentru diagnostic și tratament. 

Pentru început, se va reduce cantitatea de microorganisme din cantitatea orală, dar și formarea compușilor volatili, prin metode mecanice și chimice. După tratamentul din cabinetul stomatologului, îngrijirea orală corespunzătoare este imperios necesară; dacă după debridarea limbii și tratamentul necesar respirația urâtă persistă, medicul stomatolog va recomanda vizita la medicul generalist, pentru a trata cauza care a generat halena. 

 

Prevenirea halitozei

 

Prevenția este întotdeauna mai plăcută decât tratamentul. Primul pas din prevenirea halitozei trebuie să fie igiena orală corespunzătoare: periaj zilnic, de cel puțin două ori pe zi, periajul de seară având o importanță deosebită. Alături de igiena orală, pentru prevenirea halenei este necesar:

să introduci în rutina dentară apa de gură, ața dentară și dușul bucal; 

• curățarea limbii cu periuța de dinți sau cu un instrument dedicat;
• hidratare corespunzătoare pe timpul zilei;
• consultul stomatologic periodic, de două ori pe an; 
• igienizarea corectă a protezei / aparatului dentar; 
• evitarea / limitarea consumului de alcool; 
• evitarea fumatului; 
• consumul de drops-uri mentolate, care să stimuleze saliva și să prevină gura uscată;
• îmbunătățirea dietei.

 

 

Produse care pot ajuta la prevenirea si combaterea halenei

 

Tratamentul halenei poate fi realizat doar în cabinetul specialistului, după un diagnostic corect. Guma de mestecat doar ameliorează mirosul neplăcut pe moment, însă nu înlătură cauza halitozei. Cu toate acestea, putem apela la câteva unelte „ajutătoare” pentru menținerea proaspătă a respirației, dar și pentru a preveni halena:

• guma de mestecat și drops-uri sau bomboane mentolate, dar fără zahăr – acestea stimulează saliva și previn xerostomia (gura uscată) și deci și halitoza;
• spray-ul bucal mentolat este o soluție de moment folositoare pentru a te asigura că ai o respirație proaspătă pe tot parcursul zilei;
• ia cu tine ața dentară și o periuță pentru călătorii pentru a-ți putea igieniza dantura și după mesele în oraș. 

 

 

Remedii naturiste pentru respiratia urat mirositoare

 

Halena sau halitoza poate fi diagnosticată și tratată doar în cabinetul specialistului; pentru că nu cunoști cauzele respirației neplăcute, nu te poți trata „după ureche”. Cu toate acestea, există câteva remedii naturiste la care poți apela pentru mențirea proaspătă a respirației, dar și pentru a preveni halena: 

• clătirea gurii cu soluție salină;
• mestecarea bețelor de scorțișoară;
• consumul ridicat de verdețuri – busuioc și pătrunjec;
• sucul de ananas este un remediu naturist popular pentru împrospătarea respirației;
• consumul de ceai verde, care are rol antibacterian și odorizant în cavitatea orală;
• bicarbonatul de sodiu poate fi dizolvat în apă călduță și folosit ca apă de gură;
• hidratarea corespunzătoare în timpul zilei, pentru a stimula producția de salivă;
• dieta echilibrată, bogată în fibre și probiotice, pentru a echilibra flora bacteriană orală. 

 

Descopera cand trebuie sa mergi la medic

 

Vizita la stomatolog este vitală pentru un diagnostic corect și un tratament care să se adreseze direct cauzei respirației neplăcute. În momentul în care respirația ta miroase neplăcut chiar și după ce consumi bomboane mentolate sau chiar și atunci când nu consumi usturoi / ceapă, este momentul pentru un control în cabinetul specialistului. De asemenea, un semn că este necesară vizita la stomatolog este și senzația constantă de acru sau metalic în cavitatea orală, senzații însoțite de gura uscata sau limba alba. 

 

Halitoza la copii – cum se manifesta

 

Halena apare la copii din câteva cauza principale:

• igienă orală necorespunzătoare
• afecțiuni dentare
• respirație pe gură în timpul nopții și nu numai
• prezența unui corp străin în nas
• xerostomia
• dieta
• unele afecțiuni.

 

Și la copii halena este diagnosticată la fel ca în cazul adulților, prin cromatografia gazoasă, dar și prin testul BANA, prin care se analizează saliva, pentru a vedea bacteriile care declanșează mirosul neplăcut. La cei mici, tratarea și prevenirea halitozei încep cu îmbunătățirea igienei orale; dinții, gingiile, limba bebelușilor trebuie curățate după fiecare masă, la fel și în cazul copiilor între 2 și 5 ani. După 3 ani, deja poate fi introdusă în rutină ața dentară; alături de îmbunătățirea igienei, există alte câteva bune-practici pe care le poți adopta alături de copilul tău:

• obișnuiește-l cu vizita periodică la dentist; 
• nu îl certa pentru respirația sa; 
• este important să acordați o atenție sporită igienei mâinilor, mai ales dacă cel mic este la vârsta la care își duce des mâna la gură;
• copilul nu trebuie să sară peste micul-dejun, masă necesară pentru stimularea producției de salivă.