29 mai Cele mai frecvente intrebari despre sanatatea orala a copiilor
1. Cât de des ar trebui să meargă un copil la un control stomatologic?
În funcție de nevoile copilului, medicul stomatolog pediatru în urma primului consult va recomanda frecvența următoarelor vizite dar, majoritatea stomatologilor sunt de părere că dinții și gingiile copilului trebuie să fie monitorizate la un interval de 4 – 6 luni, deoarece acest lucru previne posibilele afecțiuni ale gingiei și descoperirea leziunilor carioase în stadiul incipient.
Recomandarea medicilor stomatologi pediatri este ca igiena orală a copilului să înceapă chiar dinainte de apariția primului dinte de lapte, prin curățarea gingiilor, obrajilor și limbii copilului. Odată cu apariția primului dinte, îngrijirea lui trebuie să fie una extrem de riguroasă, iar Academia Americană de Stomatologie Pediatrică recomandă ca, cel târziu la 6 luni după acest moment, în jurul vârstei de 1 an, copilul să aibă parte de primul consult realizat de medicul stomatolog pediatru.
2. Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac părinții referitor la igiena dentară a copiilor de vârstă școlară?
Igiena orală începe timpuriu, încă din primele zile de viată, înainte de apariția primului dinte, prin ștergerea obrajilor, a gingiilor și a limbii cu ajutorul unei comprese din tifon, atât pentru sănătatea orală a nou-născutului cât și pentru creearea unui obicei riguros de igienă dentară, condiționat, de cel puțin două ori pe zi, dimineața și seara. Astfel, rutina periajului dentar la copii este instituită cu success de la vârste mici.
Părinții trebuie să supravegheze periajul dentar al copiilor până la vârsta de 8 ani, deoarece aceștia nu au manualitatea necesară și deprinderea de a efectua periajul dentar corect.
Folosirea aței dentare să se efectueze înainte de periaj, pentru a elibera spațiile interdentare de prezența resturilor alimentare și pentru a permite pastei de dinți să pătrundă în aceste zone greu accesibile. Suprafețele interdentare reprezintă aproximativ 35% din suprafața totală dentară.
Limitarea consumului de zahăr și de alimente cu potential cariogen la o singură porție pe săptămână și evitarea multiplelor gustări între mese.
În jurul vârstei de 6 ani, urmărirea erupției primului molar permanent și sigilarea acestuia, ca metodă profilactică de prevenire a apariției cariei dentare.
Asociația Americană de Stomatologie Pediatrică recomandă purtarea gutierelor sportive în timpul practicării sportului, începând cu vârsta de 7 ani, ca metodă de prevenire a producerii traumatismelor dentare.
Importanța periajului dentar de cel puțin două ori pe zi și interzicerea consumului de alimente după periajul de seară (este permis să se consume doar apă).
3. Se mai folosește tratamentul îndelungat cu tablete de fluor, ca profilaxie a cariei dentare?
Da, profilaxia cariei dentare prin utilizarea tabletelor cu fluor este recomandată de Asociația Europeană de Stomatologie Pediatrică și de Asociația Americană de Stomatologie Pediatrică.
Zymafluorul trebuie administrat regulat, fără întreruperi, de la 2 săptămâni până la 18 ani.
Fluorura de sodiu intervine la nivelul smalțului dentar rezistent la acțiunea acizilor produși de bacteriile plăcii dentare, stimulând, în acelasi timp, remineralizarea. Fluorizarea dinților trebuie începută înaintea erupției acestora. Dupa erupție, dintii preiau direct fluorul conținut în salivă. Din acest motiv, tabletele de Zymafluor nu trebuie înghițite, ci lăsate să se dizolve lent în gură.
Administrarea Zymafluor-ului în sarcină și în perioada de alăptare protejează dentiția mamei și asigură fluorizarea optimă a oaselor fetale.
Zymafluor a fost utilizat în perioada de sarcină, timp de mulți ani fără să producă reacții adverse. Doza recomandată administrată gravidei în această perioadă este de 1 mg fluorură/zi.
4. Care sunt alimentele cariogene mai puțin cunoscute și la care ar trebui să fim atenți?
În ultimii 40 de ani, cercetătorii din domeniul medicinei dentare şi-au concentrat din ce în ce mai mult atenţia pe studierea felului în care obiceiurile alimentare pot influenţa sănătatea dinţilor şi a gingiilor, iar rezultatele acestor studii au arătat că practicarea corectă şi cu regularitate a măsurilor de igienă dentară (periajul dentar, utilizarea aţei dentare şi a apei de gură), reprezintă numai o parte din ceea ce este necesar pentru a avea dinţi şi gingii sănătoase. Alimentaţia poate avea o influenţă majoră asupra stării de sănătate orală a fiecăruia dintre noi.
Având în vedere importanţa nutriţiei precum şi rezultatele acestor cercetări coroborate cu opiniile specialiştilor în domeniu, în continuare vom prezenta câteva alimente care trebuie evitate sau consumate cu moderaţie :
Alimentele cu conţinut ridicat de carbohidraţi (paste al dente, pâine albă, chipsuri, cartofi prajiţi, orez alb) – deşi nu au gust dulce, acestea încep să fie transformate în zahăr de bacteriile din gură şi de enzimele prezente în salivă, aproape imediat ce au fost introduse în cavitatea bucală
Băuturile dulci şi carbogazoase (sucuri, energizante, băuturi pentru sportivi etc.) – conţin acizi care provoacă demineralizarea şi eroziunea smalţului dinţilor şi zahăr care este, la rândul său, un aliment cu potenţial cariogen foarte mare. Chiar şi băuturile îndulcite artificial şi necarbogazoase pot conţine acizi organici potenţiatori de aromă, la fel de dăunători pentru smalţul dentar
Citricele şi fructele de pădure – fie că sunt consumate în stare naturală sau stoarse pentru a obţine sucuri de tip “fresh”, atât fructele din familia citricelor (lămâie, lime, portocală, grapefruit etc.) cât şi cele de pădure (afine, zmeură, mure, coacăze etc.) conţin acizi și au potențial cariogen.
Vitaminele – fie că este vorba despre apa vitaminizată sau vitaminele masticabile, acestea conţin acizi concentraţi care se lipesc de suprafaţa dinţilor şi, la foarte multe dintre aceste produse, nu este de neglijat nici conţinutul de zahăr care favorizează dezvoltarea bacteriilor şi apariţia cariilor dentare.
Dulciurile lipicioase (caramele, bomboane gumate, jeleuri etc.) şi fructele uscate – acestea nu numai că au un conţinut crescut de zahăr ci, din cauza texturii lor, măresc semnificativ timpul de expunere a dinţilor şi gingiilor la această substanţă dăunatoare, şi implicit riscul de apariţie a cariilor
5. Mulți părinți ignoră cariile pe dinții temporari, pe motiv că oricum urmează să cadă în scurtă vreme. Ce ne puteți spune despre această atitudine?
Dinții de lapte au un rol esențial în apariția corectă și sănătoasă a dinților permanenți. Aceștia ghidează dinții permanenți și formează oasele maxilare, permit o masticație normală și au un rol foarte important în dezvoltarea vorbirii. Dacă tratarea cariilor la dinții temporari nu este efectuată la timp, complicațiile pot provoca durere copilului și pot ajunge până la extracția dintelui afectat.
Infecţia dezvoltată de caria dentară se poate extinde, prin sânge, către organele vitale şi poate afecta organismul copilului, ducând la înrăutățirea stării de sănătate.
Netratarea cariilor dinților de lapte în timp util duce la extinderea acestora, provocând durere, răspândirea infecției în întreg organismul și afectarea mugurilor dinților permanenți. Acest lucru duce la tratamente complexe, costisitoare și îndelungate. Astfel, tratarea dinților de lapte este primul pas în menținerea sănătății orale și generale a copilului pe termen lung.
În plus, vizitele periodice la medicul stomatolog pediatru nu doar că previn afecțiuni grave, ci creează un stil de viață bazat pe prevenție, extrem de util viitorului adult.
No Comments