29 sept. Prognatismul: cauze, tipuri, tratament
Prognatismul este o anomalie congenitală (cu care ne-am născut), în care maxilarul sau mandibula sau, în unele cazuri, amândouă, sunt proeminente, ieșite în afară mai mult decât ar trebui. Aceasta afectează atât bărbații, cât și femeile, fiind ușor mai des întâlnită în cazul bărbaților.
Simptomele prognatismului pot fi prezente încă de la naștere, dar pot apărea și mai târziu în viață, acesta afectând 0,5-2 % dintre copii și până la 4% dintre adulți.
Prognatismul: tipuri
În mod obișnuit, prognatismul se referă la maxilarul inferior, care este mai pronunțat. Cu toate acestea, există trei tipuri de prognatism, în funcție de osul afectat: maxilar, mandibular sau bimaxilar. Severitatea acestora poate varia, în unele cazuri fiind mai vizibile decât în altele și afectând calitatea vieții.
Prognatismul mandibular
În cazul acestui tip, mandibula este cea care se dezvoltă excesiv. Prognatismul mandibular poate fi adevărat- când mandibula se dezvoltă mai mult decât ar trebui- și fals sau pseudo-prognatism, atunci când mandibula este dezvoltată normal, dar este poziționată anterior față de maxilar.
Prognatismul maxilar
Maxilarul este cel care este proeminent în acest tip de prognatism. Această condiție poartă și denumirea de prognatism alveolar.
Prognatism bimaxilar
În acest caz, atât mandibula, cât și maxilarul sunt mai dezvoltate decât ar trebui.
Cauzele prognatismului
Cauzele care determină creșterea anormală a oaselor feței și apariția prognatismului pot fi numeroase. În unele cazuri, oamenii se nasc cu acestă condiție, fiind moștenită de la părinți și nefiind cauzată de alte afecțiuni medicale.
Însă, în alte cazuri, prognatismul apare ca urmare a uneia dintre următoarele afecțiuni care sunt extrem de rare:
Acromegalia– este o tulburare hormonală a organismului, cauzată de o hipersecreție a hormonului de creștere, numit hormon somatotrop (STH), de către glanda hipofiză. Această afecțiune determină creșterea excesivă a țesuturilor și, prin urmare, apariția prognatismului, în special cel mandibular.
Sindromul Gorlin– este o boală ereditară rară, care afectează 1 din 31 000 de persoane. Acest sindrom afectează mai multe țesuturi și organe din organism și poate duce la apariția prognatismului, dar și a altor anomalii la nivelul feței, precum ochii depărtați, o formă neobișnuită a sprâncenelor, nas lat.
Acrodisostoza– este o afecțiune congenitală extrem de rară, care afectează scheletul, împiedicând creșterea oaselor, afectând-le pe cele de la nivelul mâinilor, picioarelor, nasului. Persoanele care suferă de acrodisostoză au o statură mică, având brațe și picioare scurte, și trăsături faciale distinctive, cauzate de subdezvoltarea oaselor feței, în special a celor din porțiunea centrală. Astfel, mandibula este subdezvoltată, ceea ce duce la existența unui maxilar proeminent, apărând prognatismul.
Afecțiuni genetice, precum Sindromul Down sau Sindromul Crouzon. Sindromul Crouzon, cunoscut și sub denumirea de disostoză craniofacială, este o boală rară, care se caracterizează prin fuziunea prematură a oaselor feței, împiedicând astfel craniul să crească normal și afectând forma lui și a feței.
Persoanele care suferă de Sindromul Down, numit și trisomia 21, au un cromozom în plus, care afectează dezvoltarea. În unele cazuri, cei care suferă de această afecțiune pot suferi de o creștere excesivă a maxilarului sau mandibulei.
Dinți nealiniați corect– în cazul copiilor, dinții nealiniați corect pot duce la apariția prognatismului. În același timp, acesta din urmă poate determina creșterea anormală și alinierea incorectă a dinților. Din acest motiv, este importantă o vizită la medicul stomatolog imediat ce observăm că dinții copiilor noștri nu sunt aliniați corespunzător.
Prognatismul: diagnostic
Această afecțiune este diagnosticată, de regulă, în urma unui control la medicul stomatolog. Acesta va realiza o examinare fizică și va pune întrebări despre simptomele noastre și istoricul familial. Pentru a confirma diagnosticul, el poate avea nevoie de:
-radiografii cu raze X, care pun în evidență dinții, maxilarul și mandibula;
-o radiografie a craniului, numită radiografie cefalometrică, care arată o vedere laterală a feței, inclusiv articulațiile maxilarului și ocluzia (cum se potrivesc dinții);
-amprente dentare, folosite pentru a crea un model al dinților noștri.
Tratament pentru prognatism
În funcție de severitatea afecțiunii, aceasta poate fi tratată fie prin tratament ortodontic, fie prin intervenție chirurgicală.
Tratamentul ortodontic– în cazurile ușoare de prognatism, tratamentul ortodontic este o alegere la care medicul ortodont recurge. Acesta presupune purtarea aparatului dentar, care va corecta alinierea dinților.
Intervenția chirurgicală este, însă, cea mai bună soluție, mai ales în cazurile severe de prognatism, deoarece aparatul dentar ne poate ajuta doar la alinierea corectă a dinților, însă nu ajută la rearanjarea maxilarului sau a mandibulei. În timpul operației, numită și operație ortognatică, osul afectat, mandibula, maxilarul sau ambele sunt rearanjate, astfel încât ele să se afle într-o poziție corectă.
Recuperarea în urma intervenției chirurgicale durează între nouă și doisprezece luni și este foarte important să respectăm indicațiile medicului stomatolog în această perioadă.
De cele mai multe ori, metodele de tratament sunt combinate, începându-se cu purtarea aparatului dentar pentru alinierea corectă a dinților și recurgându-se ulterior la intervenție chirurgicală. Deoarece fiecare caz de prognatism este diferit, stomatologul va întocmi un plan de tratament pentru fiecare pacient.
Complicații ale prognatismului
Unele persoane pot avea această afecțiune, fără însă să fie deranjate de ea altfel decât estetic sau fără să riște apariția unor complicații.
În unele cazuri, însă, prognatismul poate duce la alinierea incorectă a dinților, ceea ce poate rezulta în probleme la mestecare, mușcarea din alimente sau chiar vorbirea, afectând astfel calitatea vieții persoanei. De asemenea, poate crește riscul de apariție a problemelor gingivale, precum și a cariilor, din cauza faptului că dinții nealiniați corespunzător sunt mai greu de curățat.
Prognatismul poate fi prevenit?
Din păcate, fiind o boală ereditară, prognatismul nu poate fi prevenit.
Ceea ce putem face, însă, în cazul în care ne dorim să avem copii, este să facem analize genetice care să ne indice dacă putem transmite copiilor noștri vreo afecțiune genetică. Medicul ne poate da mai multe informații cu privire la aceste analize și ne poate ajuta să înțelegem și să gestionam riscurile, în cazul în care acestea există.
Prognatismul la copii
În cazul copiilor, prognatismul poate fi mai ușor de corectat, mai ales cu ajutorul aparatului dentar. Din acest motiv, este important să ducem copii la un control stomatologic începând cu vârsta de șapte ani, atunci când dinții de lapte sunt deja formați, iar unii dintre ei sunt înlocuiți cu cei permanenți și medicul dentist poate urmări dacă dantura se dezvoltă sănătos, iar igiena orală este una corectă.
No Comments