18 mai Sinuzita maxilara: Cauze, simptome si tratament!

Sinuzita maxilară poate afecta oricare dintre sinusurile paranazale sau pe amândouă, fiind o afecțiune acută care apare odată cu inflamarea sinusurilor. Este cea mai întâlnită formă de sinuzită, iar în cazul în care sunt afectate toate sinusurile, sinuzita maxilară devine sinuzită generalizată. Diagnosticul este realizat cu ajutorul radiologiei extraorale și a tomografiei computerizate, iar consultul în cabinetul stomatologului este crucial pentru o diagnosticare corectă.

Sinuzita: definitie

Sinuzita este afecțiunea care rezultă în urma inflamării unor cavități din craniu pe care le cunoaștem drept sinusuri. Atunci când mucoasa din interiorul sinusurilor se infectează, apare sinuzita, care are două manifestări în funcție de complexitate: acută și cronică. Dintre toate tipurile de sinuzită, sinuzita maxilară este cea mai întâlnită.

Sinusurile maxilare: ce sunt?

Sinusurile sunt cavități umplute cu aer, ale căror pereți sunt îmbrăcați de o mucoasă; mucusul produs de sinusuri are rol de protecție, apărând căile respiratorii de alergeni, poluanți și alte substanțe; sinusurile au și rol fonetic, ajutându-ne în ce privește rezonanța, dar contribuie și la oxigenarea creierului.

Avem în total patru perechi de sinusuri: 

• două sinusuri frontale, deasupra ochilor;
• două sinusuri sfenoidale, între nas și ochi, sub arcada osului frontal;
• două sinusuri etmoidale, între nas și ochi, sub globul ocular;
• două sinusuri maxilare, în osul maxilar, în apropierea nasului.

Ce este sinuzita maxilara?

Sinuzita maxilară este cel mai răspândit tip de sinuzită, manifestându-se prin inflamarea sinusurilor maxilare, infectare datorată unei infecții existente la nivelul acestora. Poate fi acută sau cronică, în funcție de complexitatea și intensitatea simptomelor prezente; la rândul ei, sinuzita maxilară poate fi rinogenă, fungică, odontogenă și alergică.

Cand trebuie sa mergi la medic?

Medicul dentist este capabil să observe nereguli în ceea ce privește sinusurile prin radiografiile digitale, însă te va redirecționa către un specialist ORL pentru diagnostic corect și schemă de tratament. Vizita la medicul specialist devine obligatorie odată cu sesizarea primelor simptome, cum ar fi umflăturile la nivelul feței, secreții nazale colorate neobișnuit, respirație îngreunată, senzația de presiune la nivelul sinusurilor și chiar al dinților. 

Cauzele aparitiei sinuzitei maxilare

În ceea ce privește cauzele sinuzitei maxilare, cea mai întâlnită este infecția nazală tratată incorect. Alături de acest lucru, alte cauze care conduc către sinuzita maxilară sunt: 

• tratarea necorespunzătoare a cariilor dentare, care produce infecții și, ulterior, sinuzită maxilară odontogenă, cel mai cunoscut tip de sinuzită maxilară.
• ignorarea infecțiilor dentare – infecțiile dentare netratate evoluează dincolo de canalul radicular. perforând și sinusul maxilar, infectându-l;
• inserare incorectă a implanturilor dentare;
• apariția, persistența și ignorarea alergiilor;
• deviația de sept;
• rinita acută și cronică;
• apariția polipilor;
• tumori;
• reflux gastroesofagian;
• HIV;
• traumatisme cranio-cerebrale;
• traumatisme cranio-faciale;

Atunci când este sinuzită maxilară fungică, sinuzita apare ca rezultat al contaminării cu o ciupercă, iar cei mai întâlniți agenți patogeni în ceea ce privește infectarea sinusurilor sunt ciupercile Mucor și Aspergillus. Dacă apare ca reacție la o alergie, sinuzita maxilară este una asociată, rinogenă.

Care sunt tipurile de sinuzita maxilara?

În funcție de durata pe care se întinde și de complexitatea simptomelor, sinuzita maxilară poate fi acută sau cronică.

Sinuzita maxilara acuta

Sinuzita maxilară acută are o simptomatologie evidentă, care debutează brusc, iar netratată conduce către instalarea sinuzitei cronice:

• durere la nivelul feței sau doar pe o parte a acesteia;
• obstrucția nazală;
• apariția bruscă a febrei ridicate, 39 grade;
• simțirea unui miros neplăcut în permanență;
• secreții nazale purulentă pe ambele părți sau pe una singură.

Sinuzita maxilara cronica

Sinuzita maxilară cronică se poate întinde chiar și pe o durată de câteva luni și nu se instalează la fel de brusc, simptomele fiind mai puțin evidente, dar mai persistente și deranjante:

• durere persistentă la nivelul sinusul afectat;
• migrene îndeosebi dimineața;
• secreții nazale;
• tuse iritativă;
• nas înfundat;
• respirație neplăcută – halitoză;
• oboseală continuă.

Sinuzita maxilara odontogena (generata de cauze dentare)

Sinuzita maxilară odontogenă este cel mai întâlnit tip de sinuzită maxilară, fiind rezultatul unor infecții dentare netratate la timp sau tratate incorect, infecții produse în zona sinsului maxilar – cei mai afectați sunt molarul 1 și 2, premolarul 2, molarul 3, premolarul 1 și uneori caninul. Cauzele dentare care pot conduce la apariția sinuzitei maxilare odontogene sunt: 

• ignorarea infecțiilor dentare, care evoluează dincolo de canalul radicular;
• tratare incorectă sau insuficientă a cariilor dentare; 
• extracții dentare realizate necorespunzător;
• tratarea incompletă sau incorectă a infecțiilor dentare;
• realizarea necorespunzătoare a extracțiilor dentare.

 

Care sunt principalele simptome ale sinuzitei maxilare?

Sinuzita maxilară este adesea confundată cu o răceală, însă atunci când simptomele nu se diminuează după 6 – 8 zile, este de la sine înțeles că avem de-a face cu ceva mai complex decât o simplă răceală. În ce privește tabloul simptomatic, sinuzita maxilară cronică și cea acută sunt similare, principalele manifestări fiind: 

• stare generală de oboseală;
• sinusuri înfundate; 
• migrene matinale, persistente;
• respirație îngreunată;
• inflamarea ochilor;
• presiune în zona sinusurilor sau în cavitatea bucală;
• tuse cu expectorație; 
• obstrucție nazală;
• senzația de față umflată;
• durere la nivelul urechilor și gâtului; 
• miros și gust incomplet; 
• vedere îngreunată;
• durere la nivelul gâtului și senzația de rigiditate.

 

Diagnosticul sinuzitei maxilare

Consultul stomatologic identifică dacă pacientul are sau nu sinuzită maxilară prin investigațiile radiologice, adică radiografia digitalizată sau tomografia computerizată. Cu toate acestea, medicul stomatolog va îndruma pacientul către cabinetul specialistului ORL, pentru o schemă de tratament complexă și pentru alte investigații necesare: endoscopia nazală, testele de alergie, testele nazale. 

Sinuzita nu este ușor de diagnosticat, pentru că este adesea confundată cu afecțiuni care au o simptomatologie similară. Consultul stomatologic în cazul sinuzitei maxilare este obligatoriu prin radiologia dentară, care îl re-asigură pe specialistul ORL că afecțiunea în cauză este cu adevărat sinuzită maxilară. 

Tratamentul sinuzitei maxilare. Ce trebuie sa faci?

Când vine vorba de sinuzită maxilară tratament, sunt luate în considerare două posibilități: tratamentul profilactic sau cel curativ. În primă fază, medicul stomatolog va recomanda un tratament antibiotic, inflamator, pentru reducerea inflamației, după care urmează tratamentul endodontic complet și corect al cariilor de la care a pornit infecția. 

Medicamentele antiinflamatoare, decongestionalele nazale, antihistaminicele, aerosolii, puncțiile și intervenția chirurgicală pot face parte din schema de tratament recomandată de specialist. 

Sunt recomandate antibioticele in tratarea sinuzitei maxilare?

Antibioticele și antiinflamatoarele sunt necesare în cazul sinuzitei maxilare și vor fi prescrise de către specialist; ele contribuie la tratarea infecției bacteriene. Printre medicamentele prescrise în sinuzita nazală se numără: 

• corticoterapie nazală locală (spray-uri nazale);
• coricosteroizi (injectabili sau orali);
• decongestionante locale; 
• analgezice pentru diminuarea durerilor; 
• antibiotice; 
• imunoterapie;
• soluție salină. 

Tratamentul medicamentos este de nelipsit în tratarea acestei afecțiuni, antibioticele fiind eficiente în 90% dintre cazurile de sinuzită acută, iar după maximum 4 zile pacientul ar trebui să vadă o îmbunătățire. 

Cand am nevoie de inhalatii in cazul sinuzitei?

Aerosolii și inhalațiile cu abur pot fi utilizate ca tratament în cazul sinuzitei maxilare, fiind mai degrabă un tratament naturist. Inhalațiile cu aburi contribuie la desfundarea, dar și dilatarea căilor nazale. 

Punctiile pentru tratarea sinuzitei

Presopunctura funcționează prin presiunea aplicată anumitor puncte timp de 30 de secunde, fiind considerată o formă de medicină alternativă; există o multitudine de puncte de presiune la nivelul corpului, iar acționarea presopuncturii la nivelul capului poate diminua numeroase afecțiuni, de la dureri de cap și până la sinuzită maxilară, când se pune presiune asupra maxilarului, chiar sub urechi, în punctul în care maxilarul se întâlnește cu craniul. 

Cu toate acestea, efectele benefice ale presopuncturii nu au fost atestate încâ, nefiind o formă de medicină recunoscută și aprobată de Food and Drug Administration – FDA, motiv pentru care vizita în cabinetul specialistului nu trebuie ignorată.

Cand este nevoie de interventia chirurgicala?

Atunci când sinuzita este cronică, iar tratamentul medicamentos nu are rezultate în nici două săptămâni, intervenția chirurgicală este o opțiune de luat în calcul. Cu ajutorul ei se asigură un drenaj eficient al sinusurilor, iar intervenția se efectuează microchirurgical, cu endoscopul, direct în cavitățile nazale. Incizia este necesară doar în cazuri rare și extrem de grave.

Sinuzita maxilara netrata la timp. Ce se poate intampla?

Sinuzita maxilară odontogenă netratată la timp poate conduce către pierderea dinților, motiv pentru care consultul stomatologic este necesar încă de la primele simptome. În urma unei sinuzite maxilare netratate, infecția poate afecta zone precum: 

• oasele plate ale craniului, favorizând apariția osteomielitei;
• zona enocraniană, favorizând apariția meningitei;
• orbitele oculare, favorizând abcesul palpebral și glegmonul arbitral.  

Sinuzita maxilară netratată poate deveni acută, iar mai apoi, cronică; atunci când este afectat un singur sinus iar infecția nu este tratată, aceasta va migra către celălalt sinus, apoi va deveni polisinuzită – va afecta mai multe sinusuri concomitent – iar, în final, va deveni pansinuzită, afecțiune în cadrul căreia toate sinusurile paranazale sunt afectate.

 

Sursa foto: Hepta.ro