Alveolita postextracțională: ce este, care sunt cauzele și cum se tratează?

După extracția unui dinte, în acea zonă a maxilarului se formează o cavitate adâncă (numită alveolă). În unele cazuri, pacientul dezvoltă alveolită în “gaura” de unde a fost extras dintele. Alveolita este un proces inflamator postextractie, provoacă durere și reprezinta un risc potențial pentru sănătatea țesuturilor din jur (pentru osul maxilarului, de exemplu). Dacă se întâmplă să dezvoltați alveolită post-extracțională, este imperios necesar ca tratamentul să fie aplicat imediat. Mergeți rapid la clinica stomatologică pentru a începe terapia pentru tratarea alveolitei și pentru a evita complicațiile periculoase.

 

Ce este alveolita?

 

Alveolita dentară poate fi definită ca o infecție localizată și reversibilă, ce apare după extracția unui dinte (de obicei, la 24 – 72 de ore după extracție). Cu toate că această problemă poate afecta orice dinte, este mai des întâlnită după extracția unui molar de minte. Pentru a înțelege cauza acestei patologii, trebuie avut în vedere că în urma unei extracții dentare apare un cheag de sânge în golul rămas liber. Cheagul ajută la protejarea zonei tratate, dar, dacă acesta nu se formează sau se rupe, alveola va fi expusă. Acest lucru înseamnă că alveola va fi mai vulnerabilă în fața bacteriilor și agenților externi care pot provoca o infecție nedorită. De fapt, prin alveolita dentară inflamarea și apariția durerii sunt cauzate tocmai de infecție. Se estimează că probabilitatea de a dezvolta alveolită dentară după o extracție este de 3%. În cazul molarilor de minte, procentul de probabilitate crește la 20% și chiar 30%.

 

 

Tipuri de alveolită post-extracțională

 

Există două tipuri majore de alveolită post-extracțională. În primul rând, avem alveolita uscată, a cărei principală particularitate este faptul că infecția este cauzată de lipsa cheagului de sânge.

Aceasta este o infecție foarte dureroasă pentru că osul maxilarului este expus, astfel că pacientul va simți dureri severe atunci când mestecă.

Cea de-a doua formă de alveolită post-extracțională este cea umedă care, spre deosebire de cea uscată, prezintă o acumulare de sânge, de culoare ușor închisă. În acest caz, durerea nu mai este la fel de acută, precum în cazul alveolitei uscate.

 

 

Alveolita uscată

 

Alveolita uscată este un proces osteitic la nivelul alveolei postextractionale și apare, în general, la pacienții care au o reactivitate imunitară mică. Este asociată cu flora bacteriană saprofită și dizolvarea cheagului.

 

Alveolita umedă

 

Alveolita umedă face referire la acumularea în exces a țesutului de granulație în locul alveolei postextractionale. Se manifestă prin durere moderată, cheag de sânge exuberant, murdar și suprainfectat, iar uneori poate lua formă de polip gingival. 

 

Cauzele apariției alveolitei postextractionale

 

Cauzele ce țin de apariția alveolitei nu sunt foarte bine definite, dar există câțiva factori ce pot facilita apariției acestei patologii:

  • Extracția dentară traumatică;
  • Extracția molarilor de minte (Alveolita apare mai des după îndepărtarea unui molar de minte, pentru că țesutul osos din acest segment are o structură mai densă);
  • Folosirea excesivă a anestezicelor locale;
  • Infecții bacteriene;
  • Aplicarea de suturi după extracție (pot reține reziduuri alimentare în interiorul alveolei);
  • Prezența unei infecții preexistente și netratate în cavitatea bucală;
  • Prezența parodontitei cronice;
  • Fumatul. Studiile arată că fumătorii au un risc de 20 – 40% mai mare de a dezvolta alveolita postextracțională;
  • Utilizarea contraceptivelor orale (în cazul femeilor);
  • Îndepărtarea chirurgicală complexă, în care țesuturile alveolelor sunt inevitabil deteriorate;
  • Nerespectarea bunelor practici în timpul operației: prelucrare antiseptică necorespunzătoare a țesuturilor, îndepărtarea incompletă a fragmentelor dentare, țesuturi infectate (granuloame);
  • Nerespectarea prescripțiilor și recomandărilor medicului stomatolog în perioada de vindecare;
  • Consumul de alimente reci, tari și fierbinți, care pot afecta integritatea cheagului de sânge;
  • Imunitate slăbită;
  • Pacientul are unele boli interne, precum, diabet zaharat, probleme de coagulare a sângelui, infecții bacteriene în organism;
  • Igienă orală precară. 

 

Toate acestea cresc probabilitatea de a dezvolta alveolita. Unele din ele întârzie vindecarea completă a ranei după extracția dentară (de exemplu, fumatul și contraceptivele orale). Altele cresc riscul de infecții (de exemplu, extracția traumatică, parodontoza și igiena orală necorespunzătoare).

În ciuda acestor numeroși factori ai stomatologiei moderne, atunci când medicii fac o extracție dentară în conformitate cu protocoalele agreate, folosind materiale anestezice și antiseptice de înaltă calitate după extracția dentară, alveolita se dezvoltă în cazuri mai rare (aproximativ 3%). Probabilitatea cea mai mare de inflamație apare în timpul extracției molarilor și incisivilor din partea inferioară, dar cel mai frecvent, atunci când se scot molarii de minte impactați.

 

Alveolita: simptome

 

Mulți pacienți cred în mod eronat că inflamația alveolei dintelui extras nu necesită tratament, că durerea și simptomele neplăcute sunt normale după o astfel de intervenție. Sigur, este normal ca în primele trei zile durerea să fie mai intensă, dar apoi durerea ar trebui să dispară treptat. Dacă acest lucru nu se întâmplă după două sau patru zile și dacă durerea se intensifică, este important să faceți urgent o programare la medicul stomatolog.

 

În general, natura și intensitatea senzației de durere poate determina severitatea alveolitei. Durerea este de obicei:

  • în creștere;
  • pulsatorie;
  • se extinde pe jumătatea feței din partea de unde a fost îndepărtat dintele;
  • în etapele avansate: insuportabilă, iradiază către tâmplă și ureche.

 

Alte simptome ale alveolitei includ:

  • Temperatură cu valori ridicate (38 grade și peste);
  • Umflarea și inflamarea gingiilor din zona extracției (periostită);
  • Umflarea obrazului;
  • Absența sau deteriorarea cheagului de sânge;
  • Formarea plăcii gri;
  • Apariția exudatului purulent în gaura de unde a fost extras dintele;
  • Respirație urât mirositoare;
  • Creșterea ganglionilor limfatici (submandibulari, cervicali) și durere la palpare;
  • Sensibilitatea țesuturilor inflamate la cald și rece;
  • Salivare excesivă;
  • Pierderea poftei de mâncare.

 

 

Tratamentul alveolitei postextractionale

 

În diagnosticarea alveolitei dentare, tratamentul are ca scop rezolvarea următoarelor aspecte:

  • Eliminarea inflamației;
  • Extragerea țesuturilor afectate, a fragmentelor de dinți, a altor corpuri străine din orificiul alveolei;
  • Regenerarea completă a țesuturilor;
  • Prevenirea complicațiilor.

 

Tratamentul preventiv

 

Rezultatul tratamentului depinde în mare parte de pacient. Pentru ca rana să se vindece mai repede, trebuie să urmați cu strictețe tratamentul prescris de medic și recomandările acestuia în ceea ce privește periajul dinților, dieta și stilul de viață.

Ține de dumneavoastră să vă protejați pentru a nu dezvolta o formă severă de alveolită, precum și alte complicații după extracția dentară. Pentru a face acest lucru, țineți cont de următoarele aspecte preventive:

  • Nu dați cu limba și nu periați în locul în care a fost extras dintele;
  • Nu clătiți gura în mod excesiv;
  • Nu mâncați alimente solide;
  • Nu faceți sport;
  • Nu faceți baie fierbinte și nici saună;
  • Nu fumați;
  • Nu consumați alcool.

 

Cum ajutați țesuturile să se recupereze mai ușor?

  • Excludeți din dietă orice aliment care poate irita mucoasele (acre, sărate, picante), precum și alimentele calde și reci;
  • Consumați mai degrabă alimente moi sau tocate mărunt;
  • Acordați atenție deosebită îngrijirii cavității bucale;
  • Efectuați în mod regulat procedurile de igienă și băile antiseptice recomandate de medicul stomatolog, pentru a evita infectarea orificiului;
  • Când periați dinții, încercați să nu atingeți cheagurile de sânge;
  • Evitați lactatele;
  • Mergeți la medic pentru un detartaj preoperator;
  • Clătiți ușor gura cu apă, de fiecare dată, după masă ori după o gustare.

 

Extracția unui dinte reprezintă o operație complexă. Medicul trebuie să:

  • Aibă un control foarte bun asupra anesteziei;
  • Să extragă dintele fără traumatism;
  • Să curețe foarte bine orificiul, mai ales dacă extrage un dinte cariat sau unul care are un chist la vârful rădăcinii;
  • Să recomande o terapie postoperatorie corectă
  • Să monitorizeze recuperarea.

 

Sănătatea dumneavoastră depinde în cele din urmă de profesionalismul medicului dentist chirurg și de acuratețea operațiunilor efectuate. Prin urmare, când alegeți clinica pentru tratament, este important să aveți în vedere nivelul de dotare al clinicii, nivelul de pregătire și experiența specialiștilor.

 

 

Tratamentul curativ 

 

Primul pas în tratarea alveolitei este diagnosticul. Medicul examinează locul inflamației și, dacă este necesar, face o radiografie pentru a identifica resturile de dinte în rană. Tratamentul constă în curățarea, dezinfectarea zonei și parcurgerea următoarelor etape:

 

  1. Anestezie (toate procedurile medicale se efectuează sub anestezie locală).
  2. Îndepărtarea fragmentelor de cheaguri de sânge, a maselor necrotice, a resturilor alimentare din orificiu, clătirea cu soluție antiseptică.
  3. Extragerea fragmentelor găsite din dintele extras.
  4. Dacă a început un proces necrotic, medicul curăță cu tripsină, care conține enzime ce descompun țesutul mort, ajută la îndepărtarea puroiului, ameliorează inflamația.
  5. Dezinfectarea și uscarea țesutului.
  6. Introducerea unui tampon înmuiat în medicamente cu efecte antiseptice și anestezice.
  7. Medicul prescrie pacientului terapie medicamentoasă (antibiotice, aplicații, clătiri), oferă recomandări pentru îngrijirea orală și stabilește detaliile pentru următorul control. 

 

Factori care influențează vindecarea întârziată a alveolitei postextractionale

 

Există o serie de factori care influențează vindecarea dificilă a alveolitei. Iată care sunt aceștia:

  • Vârsta pacientului. Cu cât pacientul este mai în vârstă, cu atât alveolita se va vindeca într-un timp mai îndelungat.
  • Boli generale. Dacă pacientul suferă de anumite boli interne, alveolita postextracțională se va vindeca mai greu.
  • Malnutriția – lipsa unei alimentații echilibrate, bogate în proteine, carbohidrați, grăsimi, vitamine și minerale.
  • Radioterapia
  • Dehiscența/deschiderea plăgii – este cauzată de anumite greșeli de tehnică operatorie, noduri prea strânse ori prea apropiate.

 

 

Complicațiile alveolitei postextractionale

 

În primă fază, alveolita postextractionala este însoțită de durere acută care vă poate împiedica să desfășurați activitățile normale din rutina zilnică. Apoi, dacă nu este tratată în mod corespunzător, alveolita poate duce la:

  • Sinuzită maxilara (infecția care se extinde duce la inflamarea sinusului maxilar, după extracția premolarilor și molarilor maxilarului superior)
  • Osteomielita (este infecția osului maxilarului)
  • Flegmon (apare atunci când infecția se extinde spre țesuturile moi din jur)
  • Periostită acută (în periost, apare puroiul).

În cazuri mai rare, se poate întâmpla ca alveolita să dezvolte și alte infecții în paralel cu mucoasa bucală (stomatită). Pentru că imunitatea scade, se poate ajunge la complicații severe, precum osteomielita, limfadenită, osteoflegmon. Pacientul are o stare generală de rău și de slăbiciune.

Interesant este că alveolita nu este foarte periculoasă, însă complicațiile sale pot fi foarte severe. De aceea, dacă aveți simptomele de mai sus, este important să vă adresați cât mai curând medicului stomatolog.

 

Recomandări pentru evitarea alveolitei postextractionale

 

Pentru a preveni alveolita, este important să respectați recomandările medicului după extracție. Statisticile arată că, în cele mai multe cazuri, alveolita postextracțională apare din cauza unor acțiuni greșite ale pacienților după extracția dinților și ignorarea recomandărilor medicului.

 

Iată care sunt recomandările pentru evitarea alveolitei postextractionale:

  • Nu îndepărtați cheagul de sânge din alveolă.
  • Nu faceți sport sau activități intense.
  • Nu fumați și nu consumați alcool.
  • Evitați clătirea în exces a gurii.
  • Evitați alimentele fierbinți și tari.
  • Respectați o bună igienă orală.

 

Întrebări și răspunsuri

 

Ce restricții există după extracția dinților?

 

După extracția unui dinte, țineți cont de următoarele recomandări:

  • Mențineți compresa pe rană timp de aproximativ o oră;
  • Nu consumați băuturi alcoolice timp de cel puțin 24 de ore;
  • Evitați băuturile fierbinți sau reci, mâncărurile picante sau acre, timp de cel puțin 24 de ore;
  • Nu faceți efort fizic susținut, nu ridicați greutăți, nu alergați și nu mergeți la sală, timp de cel puțin trei zile de la intervenție;
  • Nu clătiți gura și nici nu deranjați locul extracției prin supt, în prima zi (acest lucru va împiedica formarea cheagului de sânge, necesar pentru o bună vindecare);
  • Nu conduceți mașina sau bicicleta, în ziua în care vi s-a extras un dinte, dacă ați primit sedare intravenoasă;
  • Nu aplicați protezele mobile timp de 8 zile, exceptând cazul în care medicul dentist vă recomandă acest lucru (dacă a făcut modificările corespunzătoare protezei);
  • În caz de durere, luați analgezicele prescrise de medic, dar evitați aspirina, pentru că aceasta favorizează sângerarea.

 

În ceea ce privește igiena orală:

  • Nu ar trebui să periați dinții în ziua în care ați făcut extracția dintelui;
  • În următoarea zi, periați dinții blând și fără pastă de dinți.
  • Din a doua zi, puteți începe să folosiți apă de gură, iar după clătire nu ar trebui să consumați alimente timp de cel puțin o oră.

 

Cât timp este necesar să se mențineti pansamentul după alveolită?

Pentru a evita alveolita postextracțională, este recomandat să mențineți pansamentul aproximativ o oră (sau în funcție de cât indică medicul dentist). 

 

Ce antibiotic este recomandat după alveolita dentară?

În mod normal, după o extracție dentară sau în caz de alveolită post-extracțională, medicul nu prescrie antibiotice. Cu toate acestea, după ce medicul evaluează starea pacientului cu alveolită post-extracțională, el poate recomanda unele antibiotice locale.

Nu sunt comentarii

Postează un comentariu